Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României, spun compan
Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României, spun companiile petroliere afiliate FPPG.
Guvernul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, a declarat, miercuri, Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern.
Ulterior, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a avertizat că:
– Sectorul de petrol și gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore)
– Sectorul de producție și trading de electricitate în România este suprataxat: Contribuție la fondul de tranziție energetică datorat de producătorii de electricitate: 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh; Contribuția la fondul de tranziție energetică datorat pentru activități de trading de gaze și electricitate: 100% din veniturile care depășesc costul de achiziție la care se adaugă 2% (marja de profit)
– Rata efectivă de impozitare a producției de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018.
România are deja cel mai mare nivel de taxe din UE
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) atrage atenția opiniei publice că proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol și gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiții. Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European.
„În calitate de reprezentant legitim al industriei de țiței și gaze naturale, FPPG reiterează necesitatea unui dialog transparent și constructiv între Guvernul României și reprezentanții sectorului energetic. Mentionăm ca acest sector aduce contribuții semnificative la economia națională și la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) a reprezentat circa 8% din PIB”, notează federația.
FPPG recunoaște ca primordială este protejarea cetățenilor pentru traversarea unei perioade economice dificile. În acest sens, trebuie identificate instrumente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, pe o perioadă determinată, fără a impacta capacitatea investițională a sectorului energetic.
FPPG solicită guvernului consultări reale în vederea identificării instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei și pentru redresarea economică.
Federația cere Guvernului să deducă suprataxa din contribuția de solidaritate
Cu privire la proiectul de ordonanță care invocă instituirea unei “contribuții de solidaritate”, FPPG solicită Guvernului României să ia în considerare următoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic românesc:
1. Conform pozițiilor anterioare ale FPPG cu privire la măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate, impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piața de gaze naturale și electricitate, cât și pentru extracția de țiței (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanță, prin deducerea acestora din contribuția de solidaritate.
2. Pentru a limita impactul în descurajarea producției locale și a viitoarelor investiții în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menține și stimula investițiile viitoare în capacitati de producție necesare.
3. Contribuția convenită ar trebui să fie recunoscută ca și cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.
4. În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investițiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca și contribuție de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiții noi în următorii 3-5 ani.
„În consecință, atragem atenția asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol și gaze din România”, notează FPPG.
Ce presupune proiectul eleborat de MF
Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.
Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, arată un proiect de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor și discutat în ședința de guvern de miercuri.
Este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
„Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar„, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.
Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, baza de calcul se aplică pe profiturile impozabile anuale, din exerciţiul financiar 2022, respectiv din exerciţiul financiar 2023, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021.
Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul se stabileşte pe baza profiturilor contabile aferente exerciţiului financiar 2022 respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exerciţiilor financiare ale perioadei 2018-2021.
Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi.
Potrivit Ministerului Finanţelor, venitul din contribuţia de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la aproximativ 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.
Comentarii